E 2:40 si eu iar nu dorm. Nu de alta, dar maine cica ma duc la scoala...
Am chef sa ies in oras. Vreau sa ma plimb cu masina. Sa merg la Mac, sa-mi comand ca deobicei: Dublu Cheesburger cu cartofi prajiti, sa ma duc in parcare la Panoramic, sa stau sa mananc si sa fumez uitandu-ma ba la Dunare, ba la cer(desi cred ca o sa aleg cerul ca e noapte si nu vad nica daca ma uit la apa...). Asta e varianta linistita.... Mai e si varianta in care ma intalnesc cu vreo 3-4 preteni si plecam de nebuni prin tara. Vezi Buzau, Constanta sau Bucuresti...
Nimic nu se compara cu o plimbare noaptea prin orasul pustiu. Inainte ieseam destul de des, pe la 1-3 dimineata, sa ma plimb pe faleza sau asa de-nebun prin oras. Si mereu aveam sentimentu ca orasul este doar al meu. Lumea intreaga era doar a mea. Nu era nimeni care sa-mi conteste autoritatea... Orice persoana as fi intalnit in cateva secunde urma sa se topeasca in noapte... Noptile linistite sunt ca un tot unitar. Parca absorb totul in ele. Identitatea se pierde, unicitatea se pierde, limitele nu mai sunt definite. E greu sa zici daca ceva chiar e sau nu. Obiectele par ca se intrepatrund, ca fuzioneaza intre ele sub lumina galbuie a felinarelor. Pana si semafoarele au incetat sa te mai limiteze, pulseaza doar lumina galbena, la intervale regulate, ca bataile unei inimi bolnave. Doar reclamele strident colorate se mai incapataneaza sa mentina ritmul zilei...
Stand si uitandu-ma la cerul plin de nori, de combinat, ploaie sau de ce-or fi ei, simt ca devin parte a nopti, a cetii, a orasului. Si de asemenea simt cu fieare respiratie adanca cum ceata, noaptea, orasul devin o particica din mine, imi patrund in plamani, apoi in sange si in fiecare celula a corpului. Doar lumina farurilor unei masini mai trece din cand in cand precum un gand pe care l-ai dat uitarii imediat ce l-ai gandit.
Omul mereu a cautat sa evadeze din rutina. A incercat sa fie in echilibru cu natura, sa o simta si sa o inteleaga. Poate ca nu fac exceptie, dar ca un cetatean mandru al secolului 21, eu incerc sa inteleg orasul. Rare sunt clipele in care imi doresc sa fiu in mijlocul unei paduri, sau in afara civilizatiei...
7 comentarii:
Anduu... ce se intampla? scrii des si minunat... bravo!
oh :)) des scriu :D
minunat ramane de vazut dar ms oricum :D
aa..scz, commmentu de mai jos, e valabil pt articolu asta :))
Stai sa recapitulez....McDonalds's,cheeseburger,Panoramic,tigari,oras,Dunare...io as mai pune un club,si neaparat un spray paralizant :))))......ca la ora aia sunt destuli cocalari care sa conteste autoritatea ...Io mergeam in fiecare saptamana la Panoramic,habar n-am ce s-a ales de el,daca il mai deschide sau nu..... oricum,daca esti un urban-lover sa nu ratezi ocazia sa vezi Roma sau Barcelona..si Bucurestiul merge....da totusi...ne respectam :D
ma de cocalari dau mereu :)) dar ii ignor :D
panoramicu se deschide cred ca destul de curand :D
iar Roma planuiesc sa o vizitez in maxim o luna :D si Milano si Venezia :D
Asa ai sa scrii mai mult pe blog...
Ce-mi place! Ma face sa ies acum afara si sa alerg de nebuna cu certitudinea ca nimeni nu-mi va invada spatiul...
Trimiteți un comentariu