02

Well... A trecut ceva vreme de cand nu am mai scris ceva pe blog, si a cam venit vreme sa-l reactualizez. Si ce metoda mai buna as putea gasi, decat prin a va povesti ce-am facut in timpul absentei mele.
De cand ma stiu, nu am mai fost niciodata atat de fericit. Si nu este doar acel "enetuziasm" care te cuprinde cateodata, aceasta chiar este o fericire de durata. Cum sa va descriu eu? In primul rand pentru prima oara in viata mea, ma simt impacat cu mine insumi. In al doilea rand imi si place de mine asa cum sunt, nu vreau sa ma schimb. Pur si simplu nu imi pot gasi niciun defect care sa ma nemultumeasca. Iar toate astea se datoreaza unei singure persoane, care a reusit sa-mi lumineze viata si sa-mi aduca zambetul pe fata.
Acum ca s-a ajuns aici... Da! Sunt, si indragostit! Sunt fericit ca sunt indragostit!
Si iubesc sa iubesc!
Pentru prima data in viata mea am realizat ce inseamana sa-ti masori propia-ti satisfactie, multumire prin zambetele celorlalti... Poate sunt lucruri normale ceea ce scriu eu acum, sau poate ca doar vi se par normale, dar mie unul mi se par extraordinare. Mi se pare extraordinar sa stiu ca in fiecare dimineata am la cine sa ma gandesc, si ca aceea persoana se gandeste la mine.
Orice lucru ma poate face sa zambesc, si cel mai mic si ne-nsemnat obiect imi aduce aminte ca iubesc si sunt iubit, iar momentan cu greu ma mai gandesc la altceva.
Este minunat sa-ti pierzi capul, dar cu toate astea gandurile si trairile si emotiile tale sa fie toate indreptate spre o singura persoana..
TE IUBESC!
Am sarbatorit Sfantul Valetin impreuna.... pacat de ragobete nu s-a putut.